vineri, 17 aprilie 2009

ŢI-E MAI MARE LIZOANCA...


Aflu cu mirare că tirajul celei mai recente cărţi semnate de Doina Ruşti - Lizoanca la 11 ani, s-a vândut în două săptămâni... S-o creadă cucu!
Dacă cele 1500 de exemplare nu au fost cumpărate de autoare plus toţi studenţii dânsei şi dăruite la te miri cine, atunci e vorba, cu siguranţă, de un furt...
Nu luaţi aciditatea asta a mea în nume de rău (deşi mie îmi pare o efervescenţă...). Pur şi simplu noi nu avem o piaţă de carte normală! Excepţiile sunt titlurile lui Cărtărescu şi Pleşu poate, sau mai nou Dan Puric - care se vând bine. În rest e toropeală. Să-mi zică cine-o vrea că Doina Ruşti e deja o vedetă culturală şi oamenii se bat pentru cărţile ei... M-aş bucura, pe bune. Dar eu cred că numai criticii profesionişti i-au citit primele cărţi, nicidecum publicul larg - fie vorba între noi, nici nu cred că ar termina cineva obositoarea Fantomă de la moară, probabil adoarme pe sau cu bolovanii de la moară la cât de forţate sunt tentativele de multiplicare a perspectivelor narative şi ambiguităţile de construcţie, văzute, culmea-culmilor, de critici cu pretenţii drept realizări magistrale... Ptiu, a naibii ambetarea şi în lumea criticilor...
Nu săriţi să cumpăraţi romanul. N-aţi pierdut nimic. The same crap, cu fata sedusă, inocenta parfumată cu abjecţiile bărbaţilor fără Dumnezeu, ba mai mult îi ajută şi femeile să preacurvească. Fata e folosită într-o lume în care toţi se folosesc, ca să zic aşa. Nu, nu veţi plânge, chiar dacă, la un moment dat, un moşulică mai că toarnă picături ochioase atunci când piticoanca prostituată, odată ce-şi termină munca de viagra pedofilă, vrea să privească şi ea la televizor. Deh, acasă nu are, plus că o cam ia pe coajă (ştie tac'su ce ştie). Şi Doina Ruşti are o revelaţie în timp ce scrie cartea asta în probabil 4 săptămâni, 3 zile şi 2 masaje în 2 ore (cititorul atent va înţelege...): ce-ar fi dacă eroii heroici şi-ar aminti, măi fată Lizoancă, ce-au făcut ei la unşpe' ani?
Pff, cu asta iar cad criticii pe spate, că ia uite ce genială, dom'le! Cartea miroase a lucrătură made in China, cusută cu aţe groase, nicidecum medicinale, plină de mirosuri ieftine şi strategii de marketing lacrimogene...
Nu luaţi altfel decât e cronicheta asta: o apreciez enorm pe madam Ruşti, e chiar o femeie şarmanta (am vazut-o la lansare...) şi are TALENT. Dar cu asemenea producţii se tăvăleşte într-o baltă cu pretenţii de carte serioasă...
Scrieţi, vă rog eu, doamna+domnişoara Ruşti o carte în care să simţiţi că muriţi, că sângeraţi, că.. nu ştiu trăiţi orgasmic etc. aţi prins ideea, sunt convinsă. Atunci o să sângerăm şi noi şi fac pariu cu cine vrea că intraţi în istoria literaturii.

Iarăşi vorba între noi: cred că Doina Ruşti are o ambiţie care-i sapă talentul- să facă scenariu după carte, câştigă bani şi celebritate... sssstt...

Doina Ruşti, Lizoanca la 11 ani, Trei, 2009, 12 dolari (:))

Etichete:

2 comentarii:

Anonymous Anonim a spus...

cool opinii ai si tu: chiar esti girlie? nu pari [e un compliment] :P

anyway dont worry: nu mi'as cumpara o carticia cu un titlu ca "lizoanca".

10 iunie 2009 la 19:44  
Blogger THE SECOND READER a spus...

daca eram feminista m-as fi iritat. cred ca toate scriitoarele de astazi sunt "cool", altfel s-ar ofili la prima abatere barbateasca... :)

19 iunie 2009 la 23:52  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire