FILIP FLORIAN ȘI CĂSCATUL FĂRĂ TEAMĂ
day3.
Tocmai am terminat Degete mici de Filip Florian... Daca nu m-aș uita pe fereastră, aproape aș crede că numai din pricina cărții îmi vine să casc din 3 în 3 secunde... În fine, probabil blondele cască mai mult atunci când citesc asemnea texte plictisitoare...
Cum sa spun, cartea e scrisa impecabil, de la un cap la altul! Dar: zero imaginație, zero întorsături de frază, stilul ca să zic așa e cumințel și fragil. Florian dă senzația că scrie cuvinte din porțelan. Îi e așa teamă să nu le scape că uită să mai riște câteva virtuozități stilistice etc. M-a plictisit teribil romanul ăsta. Și, alături de Dan Lungu l-aș pune pe primele locuri între scriitorii noștri exportați și promovați la greu, fără nicio bază... Cu prea multă lejeritate. Sau poate eu nu m-oi fi prins... În fine, tare dezamăgită. Cu toate astea mă apuc de Zilele regelui și de Băiuței. Poate poate...
Degete mici este un roman scris la degetul mic pt că autorul n-a avut curaj să-l scrie cu tot ce are...
voi reveni... zăpada e prea tentantă să mă cert cu textul lui Florian...
Tocmai am terminat Degete mici de Filip Florian... Daca nu m-aș uita pe fereastră, aproape aș crede că numai din pricina cărții îmi vine să casc din 3 în 3 secunde... În fine, probabil blondele cască mai mult atunci când citesc asemnea texte plictisitoare...
Cum sa spun, cartea e scrisa impecabil, de la un cap la altul! Dar: zero imaginație, zero întorsături de frază, stilul ca să zic așa e cumințel și fragil. Florian dă senzația că scrie cuvinte din porțelan. Îi e așa teamă să nu le scape că uită să mai riște câteva virtuozități stilistice etc. M-a plictisit teribil romanul ăsta. Și, alături de Dan Lungu l-aș pune pe primele locuri între scriitorii noștri exportați și promovați la greu, fără nicio bază... Cu prea multă lejeritate. Sau poate eu nu m-oi fi prins... În fine, tare dezamăgită. Cu toate astea mă apuc de Zilele regelui și de Băiuței. Poate poate...
Degete mici este un roman scris la degetul mic pt că autorul n-a avut curaj să-l scrie cu tot ce are...
voi reveni... zăpada e prea tentantă să mă cert cu textul lui Florian...
Etichete: cărti autori recenzii
publicat de THE SECOND READER la
marți, februarie 17, 2009
3 comentarii:
e-adevarat, per ansamblu romanul nu e exceptional, insa are cateva personaja memorabile, la fel ultimul capitol.
Sunt de acord, Dragos, doar ca nu e tipul de roman care sa ramana el insusi memorabil printr-un personaj asemenea. Pe vremuri, scriitorii adevarati aveau nevoie de un singur erou esentializat care alcatuia mai apoi o structura romanesca puternica. Azi, alegem, de ici, de colo, ceva ce aduce cu autenticitatea aia puternica. Merci de comentariu! :)
Sunt curios ce parere ai de Zilele regelui, il citesc acum si il gasesc foarte interesant. Cu toate ca m-a plictisit pe alocuri.
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire